Cum se joacă Macao – Reguli de joc

Jocul de Macao este un joc de carti interactiv destul de popular care nu are reguli „oficiale”, pentru ca nu exista o federatie sau o autoritate de acest gen care sa poata oficializa regulile. De aceea si exista mai multe reguli sau variante de joc. Macao este un  joc individual si nu se poate juca pe perechi.

Reguli de joc Macao

Joc de carti Macao
Joc de carti Macao
  • Se folosesc toate cele 52 de carti din pachet, inclusiv Jokerii negru si rosu.
  • Fiecare jucator primeste 5 carti, apoi se intoarce pe fata urmatoarea carte din pachet, iar restul cartilor se pun teanc pe masa cu fata in jos. Cartea intoarsa nu trebuie sa aiba functie speciala.
  • Jucatorul care incepe trebuie sa adauge o carte cu acelasi semn (de exemplu inima rosie peste inima rosie, trefla peste trefla, etc.) ori aceeasi valoare (numar)/figura cu cea intoarsa de pe masa (de exemplu peste K de rosu se poate pune K de trefla, etc.)
  • In ordine, ceilalti jucatori pot oferi carti cu acelasi semn, culoare ori valoare/figura ca cele puse de jucatorul anterior. Daca un jucator are mai multe carti de aceeasi semn ori valoare/figura, poate sa le adune (pe toate sau numai o parte dintre ele) si sa le puna in teancul de jos pe toate intr-o singura tura daca are o carte dintre cele 3 de acelasi semn, culoare ori valoare/figura ca ultima de jos. (se spune ca se joaca „pe pachetele” sau „la duble”).
  • Daca jucatorul respectiv nu poate sau nu doreste sa puna nici o carte el va trage una din teancul de carti ramase (daca ea este de același semn, culoare ori valoare/figura cu cea pusa anterior jos, poate sa o puna direct pe masa) si se trece la urmatorul jucator.
  • Cartile care raman pot fi date in orice ordine. Daca nu mai sunt carti jos in teancul de unde se trag carti, atunci se pune deoparte ultima carte pusa jos de un jucator si se intorc cu fata in jos celelalte carti. Acesta este noul teanc pentru a trage carti.
  • Cand un jucator ramane cu o singura carte in mana el trebuie neaparat sa spuna „Macao” caci altfel este nevoit sa „umfle” 5 carti.
  • Castigatorul este acela care ramane primul fara carti in mana. Cand 2, 3 sau 4 oameni joaca, ultimul jucator care mai are carti in mana pierde jocul. Cand 5 sau 6 oameni joaca, jocul este oprit atunci cand al treilea om termina jocul.

Cartile cu functii speciale

  • 2 (sau 3) – Urmatorul jucator trebuie sa ia de jos 2 (sau 3) carti;
  • K – dacă e K rosu atunci urmatorul jucator trebuie sa ia 5 carti de jos; daca e K negru atunci jucatorul de dinainte trebuie sa ia 5 carti de jos;
  • Jucatorul care da jos Asul poate schimba cartea in orice doreste.
  • 4 – urmatorul jucator isi pierde randul („sta o tura”)
  • Joker negru, Joker rosu (colorat): urmatorul este nevoit sa „umfle” 5 sau 10 carti.

Variante de joc Macao

Jocul Macao
Jocul Macao

O alta varianta a jocului de carti Macao este jocul Septica americana.

De asemenea se poate juca Macao pe puncte.

Regulile sunt aceleasi, iar punctele sunt date de valorile cartilor.Astfel cartile de la 2 la 10 reprezinta punctajul inscris pe ele. Cartile de la 12 in sus reprezinta echivalentul subzecimal (ex: J reprezinta doua puncte, Q reprezinta trei puncte si K reprezinta patru puncte), iar asul inseamna 1 punct. Cartea 7 e speciala, o data ca reprezinta 25 de puncte, si apoi, pentru ca cine incheie jocul cu ea dubleaza punctele celorlalti din mana, la fel si daca e prima carte din joc, iar la sfarsitul jocului punctele se dubleaza.

Cand jocul se incheie cu 2, 3 sau joker, obligatoriu, chiar daca jocul s-a incheiat, urmatorul jucator umfla respectivele carti, indiferent daca poate contraataca sau nu. Joker-ul reprezinta 50 de puncte, dar are avantajul ca se poate da peste orice carte.

Se poate juca de exemplu pana la 500 de puncte, astfel se joaca atatea jocuri cate sunt nevoie pentru ca un jucator sa ajunga la 500. Se face tabel cu jucatorii si se aduna punctele jocului tocmai incheiat la suma celor precedente. Cine ajunge primul la 500 a pierdut, si cine are cele mai putine puncte a castigat.

Pont pentru jocul de Macao simplu

  • Pentru a scapa cat mai repede de carti este de preferat sa pastrezi cat mai mult in mana (drept ultima carte) un AS sau un Joker pentru ca ele pot fi puse peste orice alta carte.

Pont pentru jocul de Macao pe puncte

  • E necesar a se da jos intai cartile cu valoare mare (10, 9, 8, etc, sau 7 care reprezinta 25 de puncte) pentru a nu ramane cu ele in mana cand cineva inchide.

Sursa

Număr de jucători: , , ,
Vârsta minimă a jucătorilor:
Spațiu de joacă : , , ,
Obiecte și materiale: , , ,
Parțile corpului implicate: ,
Categorie de vârstă: , , ,
Recomandat pentru: ,
Timp de joacă:

Regulile jocului de Moară (Țintar)

Cum se joaca - moara tintar tabla de joc
Moara – Tabla de joc

Țintarul (cunoscut și sub numele de moară sau car) este un joc de societate jucat în doi, din categoria jocurilor de strategie. Tabla de joc are desenate trei pătrate concentrice și conectate la mijlocul laturilor, ca în figura alăturată. Colțurile dreptunghiurilor și mijloacele laturilor sunt marcate cu puncte care arată cele 24 de poziții în care se pot plasa cele 18 piese, câte nouă de fiecare jucător.

Obiective: jucătorii îşi dezvoltă gândirea, orientarea în spaţiu, gândirea logică, se distrează

Istoria jocului de moară

Tabla de moara a regelui Alfonso al X-lea al Castiliei
Tabla de moara a regelui Alfonso al X-lea al Castiliei

Jocul are o lungă tradiție atât în Europa cât și în afara ei. Două desene ale tablei de joc, sub formă de graffiti, au fost găsite în templul Ramesseum din Kurna, Egipt, datând aproximativ din 1440 î.Hr. și se crede că Egiptul este țara de originie a țintarului.

Săpături efectuate recent în peștera Church Hole din defileul Creswell Crags, Nottinghamshire, Anglia, au scos la iveală o piatră în care era săpat desenul tablei de țintar. Descoperirile efectuate în peșterile din acest defileu arată că zona a fost locuită din timpul ultimei glaciațiuni, dar piatra cu tabla de țintar nu a fost încă datată.

De asemenea jocul a fost jucat încă din antichitate în multe alte părți ale lumii, printre care Africa de Sud, India, Sri Lanka, China, Grecia (Acropole, Atena), Fenicia, Israel, Germania, Peninsula Istria, Irlanda și nordul Europei. Din secolul al XIII-lea se păstrează urmele sale în peninsula iberică pentru ca în secolul al XIV-lea să se răspândească în întreaga Europă, existând semne că a fost jucat adesea la curțile regale ale diferitelor țări europene. În secolele care au urmat probabil țintarul a fost cel mai popular joc de societate, abia la începutul secolului al XIX-lea fiind înlocuit de jocul de șah.

În piesa Visul unei nopți de vară a lui William Shakespeare, personajul Titania se plînge (în actul al II-lea, scena I) că țintarul nu mai este jucat: „The nine men’s morris is fill’d up with mud” („Țintarul s-a umplut cu noroi”). Se poate bănui că jocul era practicat mai ales în aer liber, iar tabla de joc era trasată pe pământ.

În România există o tradiție lungă a acestui joc. Ca piese se folosesc adesea bobi de fasole și porumb.

Regulile jocului de moară

Tabla de moara din 1283
Tabla de moara din 1283

La începutul partidei tabla de joc este goală. Jocul se desfășoară în două etape:

  • În prima etapă jucătorii pun pe rînd cîte una din piesele proprii pe punctele tablei de joc. Această etapă se încheie când sunt plasate pe tablă toate cele 18 piese.
  • În a doua etapă jucătorii mută pe rând câte una din piesele proprii.

Jucătorul care începe jocul este decis fie de comun acord, fie de exemplu prin aruncarea unui zar, fie cel care joacă cu piesele mai deschise la culoare.

Scopul urmărit de fiecare jucător este de a elimina una câte una piesele adversarului. Pierde jucătorul care fie ajunge să aibă numai două piese, fie nu-și poate muta nicio piesă.

Regulile de joc, aplicate în ambele etape, sunt:

  • Într-un punct nu poate fi plasată decât o singură piesă.
  • Mutarea unei piese se face numai de-a lungul uneia dintre liniile trasate pe tabla de joc și numai într-un punct învecinat. Atunci când un jucător ajunge să aibă trei piese, mutarea se poate face oriunde pe tabla de joc, nu numai de-a lungul liniilor.
  • Cînd un jucător realizează un șir de trei piese proprii de-a lungul uneia din liniile tablei — configurație numită „moară” — el trebuie să aleagă una din piesele adversarului și s-o elimine de pe tabla de joc. Piesa aleasă pentru eliminare trebuie să nu facă parte dintr-o moară; în unele variante ale jocului această regulă se ignoră atunci când toate piesele adversarului sunt incluse în mori.
  • În prima etapă, de plasare a pieselor pe tabla de joc, este posibil ca un jucător să închidă două mori simultan. În acest caz unele variante permit eliminarea a două piese ale adversarului, iar altele permit eliminarea unei singure piese.

Uneori jocul ajunge în impas, în sensul că se repetă aceleași configurații de joc fără a se elimina nicio piesă. În asemenea cazuri rezultatul se poate declara remiză dacă pe durata unui număr stabilit de mutări (15, 50 etc.) nu a fost eliminată nicio piesă sau dacă aceeași configurație a pieselor se repetă pentru a treia oară.

Strategia jocului

În prima etapă a jocului, jucătorii cu experiență nu realizează mori și nici nu-și împiedică adversarul să construiască mori, concentrându-se mai mult pe ocuparea unor poziții stategice, cum ar fi cele patru intersecții de pe pătratul mijlociu. Pozițiile din colțurile pătratelor oferă prea puțină mobilitate și sunt evitate.

Configurația în care un jucător poate realiza o moară la fiecare mutare, prin deplasarea înainte și înapoi a unei singure piese, se numește „morișcă”, „moară plimbătoare” sau „moară dublă”. În diagrama din prima figură jucătorul cu piesele roșii are o astfel de configurație. De obicei, primul jucător care reușește să construiască o morișcă va câștiga partida; în exemplul dat jucătorul cu piesele roșii câștigă chiar dacă urmează albastrul la mutare.

Variante de joc

Deși varianta prezentată aici este cea mai răspândită, mai există și alte tipuri de țintar, cu diferite configurații ale tablei de joc (inclusiv în trei dimensiuni) și diferite numere de piese de care dispune fiecare jucător: 3, 4, 5, 7, 12 etc. De asemenea, regulile de joc pot suferi unele modificări.

În unele din variantele de regulament se interzice ca după deschiderea (dezalinierea) unei mori aceasta să fie refăcută imediat. Jucătorul trebuie să mute mai întîi altă piesă și abia apoi poate reînchide moara.

Una dintre variantele secundare mai des întâlnite este aceea în care colțurile pătratelor sunt unite cu linii diagonale, în total patru. Pe această tablă de joc desfășurarea unei partide este mai rapidă și dă jucătorilor mai multă libertate de mișcare.

Curiozități ale jocului de moară

Matematicianul elvețian Ralph Gasser a estimat că, în varianta principală a jocului, numărul total de configurații valabile ale pieselor se ridică la 1010 și că numărul total de partide distincte este de aproximativ 1050. Tot el a demonstrat că o partidă în care ambii jucători joacă perfect se termină întodeauna cu remiză; Gasser a realizat și un program de calculator numit Bushy, considerat cel mai bun jucător de țintar.

Sursa

Număr de jucători:
Vârsta minimă a jucătorilor:
Spațiu de joacă : , , , , ,
Obiecte și materiale: , ,
Parțile corpului implicate:
Categorie de vârstă: , , ,
Recomandat pentru: ,
Timp de joacă: ,
Tip de joc: